Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- manastiri: Manastirea Cocos (1833, refacuta in 1913), Manastirea Celic-Dere (1844) din comuna Frecatei, Manastirea Saon (1846) din comuna Niculitel, Manastirea Vovidenia (1667) din comuna Slava Cercheza;
- biserici: "Sf. Atanasie" (sec. al XII-lea) din comuna Niculitel, Catedrala "Sf. Nicolae" (1865) si Biserica "Sf. Gheorghe", sau "Biserica cu ceas" (sec. al XIX-lea), din municipiul Tulcea;
- geamii: geamia cu minaret de la Isaccea (sec. al XVII-lea), geamia de la Macin (sec. al XVIII-lea), geamia lui Ali Gazi Pasa (sec. al XVII-lea) din Babadag, geamia Azizil (sec. al XVII-lea) din Tulcea

Asezari vechi
- vestigii ale culturii neolitice: colectia de oase ale culturii Hamangia, vestigiile de la Babadag, Nalbant (pastrate in cea mai mare parte in colectia de arheologie a Muzeului judetean;
- vestigiile cetatilor traco-getice si dacice de la Niculitel (sec.IV-III i.Hr.), Garvan (cetatea Dinogetia), Enisala (sec.IX-VII i.Hr.), Movilele Paraipan, Murighiol, Tulcea, de pe malul lacului Erenciuc;
- vestigiile cetatilor romane si daco-romane de la Macin (asezarea romana "Arrubium), Enisala (castru roman), Isaccea (ruinele cetatii romane "Noviodunum"), Topolog, Casimcea, Babadag, fortificatia romana de la Topraichioi (monedele si ceramica descoperite aici dateaza din perioada 370-450 d.Hr.), Greci (urmele centrului roman "Trocsmis"), Mahmudia (fostul "Salsovia", ruinele numite "Cetatea Bisericuta"), Tulcea (castrul "Aegyssus"), Nufarul (sarcofage si monede romane), urmele zidurilor vechii cetati "Libida" din comuna Slava Cercheza, ruinele marelui castru roman "Troesmis" de langa comuna Turcoaia;
- vestigiile cetatii grecesti de la Chilia Veche (cetatea "Achillea") si de la Capul Dolosman (cetatea "Arganum" - analoaga cronologic cu Histria);
- vestigii ale epocii romano-bizantine: cetatea "Halmyris" (sec. IV-VII) din municipiul Tulcea, ruinele cetatii genovezo-bizantine "Heracleea" - din Enisala.

Manastirea Uspenia
Protectorii manastirii de rit vechi (nu de stil vechi) o reprezinta moastele Sfintilor mucenici Dada, Gavedae, Cazdoe si Gargal, copiii si rudele împaratului persan Samporie, sarbatoriti pe 29 septembrie (stil vechi) - 12octombrie (stil nou), zi când se spala sfintele moaste

De la începuturi si pâna în prezent, manastirea se autogospodareste. Ocupatia la acea vreme ca si acum a calugarilor este – MOLITVA, rugaciunea de zi de zi, apoi activitatile administrativ-gospodaresti.
În manastire exista doua biserici: Biserica mare cu hramul „USPENIA”, care în traducere înseamna „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”, sarbatorit pe 28-29 august (stil nou), adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc si nu numai.
Biserica a fost sfintita în 1883 de catre cel de-al treilea ierarh al manastirii, arhiepiscopul Irinarh.
Cea de-a doua biserica, mai mica (biserica de iarna) cu hramul „SFINTILOR ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL” a fost sfintita în anul 1860 de catre cel de-al doilea mitropolit al nostru, Kiril, si de episcopul local Arcadie al ll-lea. Hramul este sarbatorit pe 21 noiembrie (stil nou). Amintim ca în ziua de 29 august, de hramul „USPENIA”, se sfinteste apa în manastire si se spala sfintele moaste.
De la înfiintarea manastirii si pâna în prezent toate slujbele sunt tinute în slavona bisericeasca.

Conditiile de clima, prin temperaturi medii de circa 110C, precipitatii reduse (sub 500 mm/an), numarul anual de zile insorite, nebulozitatea redusa, favorizeaza practicarea turismului in cea mai mare parte a anului (mai putin sezonul de iarna);
- fondul forestier, in care predomina padurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei, carpen), ce imbogatesc frumusetea peisajului in zonele Babadag, Luncavita (rezervatie naturala), Topolog, Pricopan, Niculitel (rezervatie naturala), constituind in acelasi timp adapost pentru numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetica;
- speciile faunistice cu valoare cinegetica (mistret, caprior, lup, vulpe, fazan, prepelita si fauna acvatica de pe raurile interioare si Dunare, importanta pentru pescuitul sportiv si industrial;
- rezervatiile naturale de la Turcoaia (Dealul Bujoarelor) si Agighiol, Babadag (rezervatie botanica Korum Tarla, rezervatie de liliac) Ciucurova (rezervatia de liliac);
Etnografie si folclor
- arhitectura populara (in care materialele de baza sunt pamantul, stuful, salcia, rachita, chirpici, mai rar lemnul si piatra) se intalneste in zona lacului Razim, Enisala, Visterna, la Bestepe, Luncavita, Garvan, Jijila,;
- tehnica populara (mori de vant) in comuna C.A. Rosetti, Celic-Dere;
- creatie artistica populara (port popular, tesaturi, cusaturi, organizarea interiorului caselor taranesti) la Enisala, Slava Cercheza, Cerna
Potentialul tehnico-economic
- podgoriile si cramele de la Niculitel (cunoscute de circa doua sute de ani), Isaccea, Enisala, Zebil, Izvoarele, Bestepe;
- cherhanalele de la Enisala, Sarichioi, Chilia Veche, Periprava, Mila 23, Sulina, Caraorman, Sf. Gheorghe, Gura Portitei, Jurilovca;

- Club de pescuit Lunca ( 8 Km)
- Rezervatie naturala de vanatoare
- Cea mai batrana padure de tei din Europa

La marginea de vest a localitatii se afla unul dintre cele mai impresionante complexe defensive din Dobrogea romana, constituit din orasul/cetatea Ibida cu o suprafata de 24 de hectare, ce „blocheaza" valea Slavei, fortificatia anexa si fortul, ambele construite pe dealul Harada.

Cetatea propriu-zisa a fost construita în perioada tetrarhiei (sf. sec. III p.Chr. - înc. sec. IV), refacuta în timpul lui Justinianus si a functionat pâna la începutul sec. VII, când a fost parasita de autoritatile romano-bizantine într-un context istoric bine cunoscut, invazia slavilor. Dintre monumentele istorice scoase la lumina mentionam o basilica paleocrestine datând din sec. VI, situata în centrul orasului/cet[íi, ansamblul Poarta de vest, complexul monastic paleocrestin care a functionat în perioada sec.IV-VII, situat la 2,5 km vest de cetate, un cavou de familie romano-bizantin, la 1,5 km vest de cetate.

Zona de la vest si nord de cetate a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Au fost identificate vestigii si urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic, epoca fierului, din epocile romana, romano-bizantina si medievala timpurie. La 2,5 km est de cetate se întinde o asezare getica.